14 februarie…

Salutare lume!

A mai trecut o s?rb?toare „importat?”, dar a?a de „iubit?” … Valentine’s Day
Într-un oarecare trecut s?rb?toream ?i noi … pân? „ne-a ie?it pe nas” atâta reclam? abuziv? la aceasta … ?i am hotarât s? ne întoarcem la tradi?ionalulDragobete …

Anul acesta Alina a venit cu o idee „surprinz?toare” – s? ?inem Valentine’s Day  … pentru c? anul trecut am primit ditamai cadoul de Dragobete – BB2 ?i anul acesta nu mai avem cum s? s?rb?torim doar noi 

Am fost o or? în Mall la un suc ?i o pr?jitur? … pe banii ei…  a fost interesant… am reu?it s? discut?m mai mult decât o facem în mod normal într-o s?pt?mân?… 

Acolo, evident, era o activitate introdus? de Marketingul Mall-ului – C?s?torie pentru o zi… cu toate c? anul acesta se numea „Nunt? f?r? dar …”

Mi-am adus aminte de vremurile de demult… înc? mai exist? poza f?cut? la prima noastr? c?s?torie de o zi (cred totu?i c? a fost singura…)… Mi-a trecut prin fa?a ochilor multe momente pl?cute ?i „aventuri” din perioada de îndr?gostiti… nu de „pereche”… Ce chinuial? era s? ne sincroniz?m, s? ie?im în ora? la un suc, s? mergem undeva (presupun totu?i c? era doar în imagina?ia mea… sau eu m? mi?cam în alt fus orar…) Multe lucruri le-a? fi f?cut altfel cu mintea de acum… ?i teoretic ar fi ie?it mai bine… oricum, nimic esen?ial nu e de schimbat… 

Mi-am amintit ?i de momentele când c?utam „inelul” ?i am vizualizat o gramad? de inele de logodna pân? ne-am hot?rât la unul frumu?el ?i destul de „valoros” încât s? mi-l permit… ?i cum am cerut-o… cât m-am mai „chinuit” ?i atunci… Planul era sa fac cererea în noaptea de revelion. Cu ajutorul lui tata am reu?it s? „ob?inem” o „caban?” în Vatra Dornei… numai caban? nu era, dar a fost fain c? eram un grup imens… Problema a fost c? ea nu a putut veni fiind bolnav?  Tot planul a fost dat peste cap, starea mea, de nedescris… Dar pe 2 ianuarie când ne-am întors acas?, am putut s? o aduc  … Dar, în stilul meu caracteristic, am dat-o par?ial în bar?… am l?sat s? plece acas? omul cu camera video… a?a c? doar avem doar vreo 2 poze de la fericitul eveniment 

?i nunta a fost o aventur? din punctul meu de vedere (cu toate c? sunt sigur c? unii din jurul meu, care au dat o mân? de ajutor, au sim?it mai mult c? organizeaz? o nunt?…). ?in minte ni?te momente intense când a trebuit s? c?ut?m verighete. Fiind zeci de modele la îndemân? a fost extraordinar de greu de hot?rât modelul… ?i, conform vorbei împ?rt??it? de mine cu mult drag – las’ c? se rezolv? – am ales modelul în ultimult moment în doar dou? minute, fiindc? am ajuns la bijutier când preg?tea ultimele modele pentru o expozi?ie pe la un târg de nun?i de la Bucuresti. Era, cic?, „un model nou” (chiar nu mai v?zusem niciodat? ceva asem?n?tor) ?i simplu ?i deosebit ?i finut ?i elegant (dac? vre?i s? v? convinge?i, veni?i s? v? ar?t )…

Multe amintiri frumoase… ce repede a mai trecut timpul… ce p?cat c? memoria afecteaz? ?i estompeaz? momentele frumoase…

Comentează ceva, mai învăț ceva